Colegiul Medicilor din România consideră că asigurarea unei relaţii transparente cu companiile din industria farmaceutică este primul pas pe care corpul medical îl poate face cu minimum de resurse şi maximum de beneficii în termeni de încredere la nivelul pacienţilor şi al corpului social. Chestiunea transparenţei între industrie şi medici este bine reglementată în Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă şi în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană. (...)

• RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
• MEDICINĂ DE LABORATOR, BIOCHIMIE MEDICALĂ, GENETICĂ, MICROBIOLOGIE, PARAZITOLOGIE, TOXICOLOGIE, VIRUSOLOGIE, ANATOMIE
• MEDICI MEDICINĂ GENERALĂ, MEDICINĂ DE FAMILIE ŞI MEDICINĂ DE URGENŢĂ

    În Editorialul din nr. 1/2010 al REVISTEI ROMĂNE DE MEDICINĂ DENTARĂ (editată de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice), semnat de redactorul-şef al acesteia, prof. dr. Teodor Trăistaru, sunt amintite cele trei noi programe de specializare de Medicină dentară din ţara noastră: parodontologia, protetica dentară şi endodonţia. Ele sunt „materializarea eforturilor importante pe care Colegiul Medicilor Dentişti din România le-a făcut în ultimii ani pentru susţinerea necesităţii înfiinţării acestor programe de specializare“. (...)

ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE
UROLOGIE
PEDIATRIE
ANATOMIE PATOLOGICĂ
MEDICINĂ LEGALĂ
SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT
RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ
RADIOTERAPIE ONCOLOGICĂ ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

  

RECUPERARE MEDICALĂ ŞI BALNEOLOGIE
REUMATOLOGIE
ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂ
CHIRURGIE GENERALĂ
CHIRURGIE CARDIACĂ ŞI A VASELOR MARI ŞI CHIRURGIE VASCULARĂ
CHIRURGIE PLASTICĂ, MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ
CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ
CHIRURGIE TORACICĂ
Informaţii referitoare la posibile modificări privind tematica sau datele de desfăşurare a cursurilor de perfecţionare, precum şi înscrierile se fac la Rectoratul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, Departamentul Postuniversitar, str. Dionisie Lupu nr. 37, sector 2, Bucureşti.

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

  

   În perioada 7–8 iunie 2010 s-a desfăşurat la Cluj-Napoca Simpozionul Naţional de Medicină Şcolară. Acest eveniment a reunit pentru prima dată medicii coordonatori ai cabinetelor de medicină şcolară şi universitară din majoritatea judeţelor ţării. Au fost abordate teme precum: comportamentele cu risc pentru sănătate la elevi, probleme de malnutriţie la adolescenţi, elemente de vaccinologie în practica medicului şcolar şi problemele medicinii şcolare în contextul descentralizării sistemului sanitar. (...)

de specialişti, nu îşi găseşte justificarea, fiind, cel puţin pentru România, de-a dreptul necorespunzătoare. Se pune întrebarea firească: cine să formeze aceşti specialişti? Deoarece abolvenţii şcolilor de stomatologie din UE, în general, şi a celei româneşti, în special, sunt capabili să îndeplinească oricând rolul de medic de familie. Oricum, aceste afirmaţii au vizat, în principal, aspectul concurenţial dintre şcoala românească, reprezentată de universităţile acreditate şi cele din UE. (...)

CARDIOLOGIE
DERMATOVENEROLOGIE
DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE
ENDOCRINOLOGIE
EPIDEMIOLOGIE
EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ
GASTROENTEROLOGIE
GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE
HEMATOLOGIE
IGIENĂ
MEDICINA INTERNĂ
MEDICINA MUNCII
MEDICINĂ SPORTIVĂ
NEFROLOGIE
NEUROLOGIE
NEUROLOGIE PEDIATRICĂ
ONCOLOGIE
PNEUMOLOGIE
PSIHIATRIE
PSIHIATRIE PEDIATRICĂ
RECUPERARE MEDICALĂ ŞI BALNEOLOGIE

 

   La sugestia dnei dr. Luminiţa Apostolescu, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Vâlcea, am vizitat un cabinet medical individual din comuna Grădiştea, în extremitatea vestică, la graniţa cu judeţul Gorj. Cabinet apreciat a fi cel mai bine înzestrat de pe meleagurile vâlcene. Încă de la început, în discuţia cu tânăra doctoriţă Doina Manuela Mustafa, am avut surpriza să aflu că eram primul gazetar care călca pragul instituţiei pe care a onorat-o cu stăruinţă, profesionalism şi curaj, mult curaj, exact zece ani. Mi-a mărturisit, cu sinceritate, că nici nu ştie cum au trecut. Deşi la început, mai ales, au fost ani grei, foarte grei. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Folosesc noţiunea de şcoală în sensul de mişcare ştiinţifică, artistică, literară etc., adică de cadru organizatoric şi ideatic care asigură predarea în generaţie a unei activităţi creative într-un domeniu dat, permiţând perfecţionarea din generaţie în generaţie a domeniului până când acesta se poate exprima prin exponenţi de excepţie. De exemplu, perfecţionarea falangelor macedoniene a atins culmea în timpul lui Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, ceea ce i-a permis acestuia să cucerească lumea. Alt exemplu de şcoală, în sensul mai larg, de mişcare, este cea renascentistă florentină, care, pornind de la Cimabue, Giotto, Masaccio, Uccello, Donatello şi Brunelleschi, preluând din generaţie în generaţie, a permis ca într-o sută de ani Florenţa să dea lumii pe giganţii Da Vinci, Michelangelo şi Rafael. Exemple la fel de concludente pot fi luate din orice domeniu. (...)

  Medicina personalizată sugerează o abordare terapeutică orientată mai mult pe tratamentul individual decât pe cel al unor grupe de pacienţi, bazată pe unicitatea clinică, genetică, genomică a fiecărui individ. Acest tip de medicină poate fi definită şi ca „folosirea datelor genomice şi moleculare pentru o mai bună aplicare a tratamentului ţintit, pentru a facilita descoperirea şi testarea clinică de noi produşi, dar şi pentru a ajuta la determinarea predispoziţiei unei persoane la o anumită boală“. [3] (...)